Infidelitatea în viața de cuplu

Descoperirea unei infidelității reprezintă un moment crucial în viața unui cuplu indiferent că cei doi sunt căsătoriți sau se află într-o relație consensuală.

Trust

sursa foto: pixabey

Șocul descoperirii activează în creierul nostru reacții primare de tipul: luptă, fugi sau rămâi pe loc. Unele persoane pur și simplu rămân blocate, alții nu știu cum să fugă mai repede sperând că își vor recăpăta, macar parțial, controlul propriei vieți. Atunci când este activat sistemul limbic, supraviețuirea pe termen scurt este mai importantă decât deciziile bine cântărite, iar persoanele reacționează sub influența emoțiilor intense într-un mod pe care îl regretă ulterior.

Oricât de dificile ar fi astfel de momente pentru cuplurile ce trec prin infidelitate, cel mai înțelept este să separe sentimentele legate de adulter de hotărârile ce pun în discuție continuarea relației. Cel mai adesea, reacțiile impulsive generate de șoc pot duce la distrugerea unor ani întregi de relație bună și semnificativă pentru fiecare din ei.

Teoreticienii ce au studiat fenomenul infidelității consideră că o relație extraconjugală atrage atenția cu privire la o situație negativă preexistentă în viața de cuplu, fie e vorba de o relație disfucțională, fie un partener are probleme. Și de cele mai multe ori așa stau lucrurile. Multe persoane ajung să aibă o relație extraconjugală pentru a compensa o absență, a umple un gol sau a găsi o scăpare. Mecanismele personale ce vin dintr-un atașament nesigur, evitarea discuțiilor și a conflictului, lipsa prelungită a vieții sexuale, adicții diverse, sentimentul de singurătatea sau, pur și simplu, anii de blocaj în discuții repetitive pot fi indicatori potențiali ai unei relații extraconjugale. Așa cum uneori infidelitatea poate apărea și în cadrul unor relații considerate foarte bune, liniștite, fără probleme, relații care par impecabile, și astfel nu e nimic evident care ar justifica o asemenea experiență.

Drama infidelității dă naștere unor sentimente complexe pornind de la dorința de a înțelege, curiozitate, compasiune, critică, furie, dezgust, neîncredere, teama a de nu fi suficient de bun, frica de singurătate, și lista poate continua etc.

Și da, este absolut firesc să fii afectat emoțional de toate acestea, însă proiecțiile sunt extrem de dăunătoare atât ție, persoanei înșelate, cât și relației așa cum este la acel moment.

Esther Perel consideră că perioada de recuperare de după infidelitate se împarte în trei faze: criza, găsirea sensului și găsirea viziunii.

Divort

sursa foto: pixabey

Astfel, faza I se concentrează în principal pe întrebarea Ce și vizează criza, analiza emoțiilor, durerea, duplicitatea. În faza de criză există o tendință generală spre critică, furie, neîncredere, așteptări neîmplinite, reproșuri, când de fapt,  cuplul are nevoie de mult suport și calm, de claritate și organizare și, mai ales, de încurajare și speranță.

În terapia de cuplu se încurajează ascultarea cu empatie a suferinței fiecăruia, scrierea în jurnal, încurajarea diferitelor practici ce induc starea de bine: relaxare prin meditație, exerciții de respirație, practicarea unor sporturi, muzica, dans, pictura, etc. Scrierea în jurnal oferă un loc sigur unde îți poți descrie suferința, fără nici o restricție, fără nici un reproș. De asemenea, scrierea unei scrisori separat ca un ritual de comunicare și apoi citirea cu voce tare în cadrul ședințelor de terapie sprijină și facilitează ascultarea perspectivei celuilalt fără a critica, doar de a fi acolo și de a auzi ce are celălalt de spus.

Faza II cea de găsirea a sensului se îndreaptă către întrebarea De ce și astfel se analizează sensul, motivele, demonii interiori, experiența în sine. Aici se va aloca timp suficient pentru a explora ce s-a întâmplat, cum de s-a ajuns la infidelitate, ce rol a jucat fiecare partener în poveste. A asculta cu mintea deschisă este esențial în procesul de refacere pentru toate părțile implicate.

Decizii de viata

sursa foto: pixabey

În final, în faza de găsire a viziunii se va analiza Cum arată viitorul celor doi parteneri, adică fie împreună, fie separat. Se va lua spre analiza dacă ei pot și vor să își utilizeze resursele personale pentru a continua relația într-un mod în care fiecare în parte să fie împăcat cu decizia luată, ori dacă cel mai sănătos pentru fiecare ar fi să se continue pe drumuri separate.

Infidelitatea este un proces dureros care, de cele mai multe ori, necesită sprijin emoțional din partea unui terapeut specializat ce poate facilita o înțelegere mai profundă a contextului de viață, o conștientizare a propriului rol, un ghidaj spre a evidenția resursele personale în depășirea situației de fapt, precum și de a găsi modalități de a ieși din cercul vicios al învinuirilor și autoînvinuirilor și de a găsi o viziune a viitorului personal.

Un aspect important este faptul că această vindecare a tradării prin infidelitate este un proces care are nevoie de timp, înțelegere, răbdare și iubire față de sine.

Cu prețuire,

Ramona Antonie, Psiholog psihoterapeut

 

Sursa bibligrafică: Perel., E., (2017) Regândirea infidelității, Ed. Curtea Veche

 

 

 

Comments are closed.