Încheieri în relații!
Modul în care închei o relație, spune mai mult despre tine decât ai crede!
Trăim în relații, de la naștere și până la sfârșitul vieții, consolidându-ne atât imaginea de sine, cât și imaginea de ceilalți în fiecare moment al zilei, însă cel mai adesea credem că dacă am lucrat suficient cu noi, gata, am rezolvat tot și știm ce vrem, cum vrem să ne fie viața noastră și, mai ales, cum să fim tratați.
Și e foarte bine, și sănătos, să știm ce e potrivit pentru noi, precum și ceea ce nu e potrivit, să stabilim clar limite în relații, să fim respectați, să ne simțim în siguranță, să fim iubiți, apreciați și valorizați.
Cu preponderență, așteptăm toate acestea de la ceilalți!
Însă, adevăratul test al conștientizării despre "cât de bine suntem cu noi înșine" vine tot din relații, tot din relațiile pe care le avem cu ceilalți.
Gabor Mate spunea: " Fie că ai făcut terapie sau nu, fie că ai lucrat suficient de mult cu tine, te-ai împăcat cu trecutul, știi cine ești, ești sigur pe tine! Ok, acum intră într-o relație, ca să vezi cât de bine ești, în fapt!"
În aceeași idee, Esther Perel continua cu: "lucrează la relație, stai în contact cu disconfortul creat de emoții când apar situații dificile, relațional, nu fugi la primul semn sau când nu e așa cum îți dorești, încheie lucrurile înainte de a pleca, altfel vei duce în viitoarele relații (indiferent de ce tip) același tipar de comportament, aceeași atitudine și vei avea aceeași contribuție personală la reușită sau eșec."
La finalul unei relații, mai ales, când tot ce ai încercat nu a funcționat, e necesar să stai în contact cu emoțiile tale, să le conții gestionându-le prin a le lăsa să se manifeste așa cum e natural pentru tine, fără să le blochezi adoptând modalități de a uita mai repede, să treci în revistă ce nu a mers, să ai curaj să te pui la aceeași masă a discuției și să închei în așa fel încât, peste un timp, să fii mulțumit de echilibrul și maturitatea emoțională pe care ai dovedit-o în acel moment al încheierii, să faci loc afirmației ”Rămas bun!” în acest proces.
Nu crea încheieri din povești personale (relații) ce includ mai mult regret, nemulțumiri, temeri, anxietate, ci, mai degrabă, observă ce lecții de învățare ai de aici, adică cu ce emoții de neîncredere, surpriză, furie, supărare, frică și tristețe ai stat în contact panâ să se încheie relația, ce sentimente de mulțumire și recunoștință ai pentru experiența, chiar și dureroasă, că a fost, în ce fel te evaluezi că ai acționat: cu responsabilitate și asumare, cu conștientizarea că acum știi mai bine cine ești și ce poți face, chiar și într-un moment dificil, cum e un final relațional sau cu fugă și evitare că e prea mult de gestionat.
Stând în contact cu disconfortul, facând loc tuturor emoțiilor resimțite, acționând cât mai onest posibil față de tine, dar și față de celălalt, așa crește valoarea personală, așa crește, real, stima de sine și sentimentul de respect și responsabilitate personală, prin expunere și conținere emoțională.
Încheierea unui proces de psihoterapie
Recomand, în procesele psihoterapeutice pe care le susțin, ca la finalul colaborării să avem o ședință de încheiere. Scopul acestei sesiuni finale are valențe ce se regăsesc în descrierea de mai sus și, mai concret, se referă la:
- clarificări în ceea ce privește propriile realizări pe perioada sesiunilor de psihoterapie;
- evidențierea blocajelor emoționale și modul în care persoana a reușit să le gestioneze;
- învățarea unui mod funcțional de a încheia o relație terapeutică, o relație personală sau profesională, etc;
- creșterea încrederii în sine în luarea deciziilor personale, dezvoltarea stimei de sine, mai multă siguranță personală;
- identificarea cu ușurință a tiparelor comportamentele utillizate în trecut și schimbarea lor consecventă și susținută în timp;
- o atenție diferită orientată către sine și nevoile personale, păstrarea unor limite personale în relații, atenție către ceilalți fără a ajunge la sentimentul că faci mai mult pentru alții și te neglijezi pe tine.
- a învață cum să te pregătești pentru a termina o relație, cum să îți acorzi timp să jelești, cu căldură, empatie, înțelegere pentru momentul despărțirii;
- a învăța să negociezi cum să se închei o astfel de relație, mai ales că, uneori este necesar ca încheierea să fie cu acordul ambelor părți, ori măcar să fi fost o încercare de a discuta despre aspectul final al relației;
- capacitatea de a putea aprecia creșterea personală, precum și a observa, cu compasiune, momentele de blocaj, de stagnare;
- modul în care s-a implicat fiecare parte, cu responsabilitate și asumare, în procesul de psihoterapie;
- capacitatea de a fi recunoscător pentru drumul parcurs și ce ai învățat despre tine;
- a avea optimism în a cunoaște lumea din jur, a explora și a îmbrățisa natural fiecare emoție resimțită.
- a avea curaj și a face planuri pentru sine, știind că orice încheiere e doar un proces de învățare și de explorare a unor noi opțiuni.
Închei folosind metafora din aceeași propoziție de la începutul articolului, amintește-ți că ”Modul în care închei o relație, spune mai mult despre tine decât ai crede!”
Ramona Antonie,
Psiholog psihoterapeut specialist - psihoterapie individuală, de cuplu, familie și copil
Disclaimer: Acest articol nu se adresează persoanelor care se află în relații unde violența fizică și agresiunea psihologică este prezentă în variate moduri de manifestare. În aceste situații, când siguranța personală este pusă în pericol, modul în care se încheie o relație reprezintă, uneori, diferența între viață și moarte, iar aceste încheieri de relații trebuie sprijinite și mediate de instituții reglemenatate legal.
Articol creat de: Ramona Antonie, Psiholog psihoterapeut
Programari: 0726 955 853