Cele 7 credinţe iraţionale care ne conduc viaţa
Cele 7 credinţe iraţionale care ne conduc viaţa
Indiferent de cultura în care ne-am format, ori de religia pe care o avem, indiferent de sex sau nivelul de educaţie, noi avem anumite credinţe după care ne ghidăm, şi de cele mai multe ori, acestea sunt iraţionale. Chiar dacă facem parte din acele categorii de persoane care nu cred în fenomene paranormale, superstiţii, premoniţii sau alte puteri supranaturale, putem cădea în plasa gândirii iraţionale, numită şi gândire magică (magical thinking).
Autorul cărţii Cele 7 legi ale gândirii magice: Cum credinţele iraţionale ne menţin fericiţi, sănătoşi şi echilibraţi, Matthew Hutson, a studiat timp de mai mulţi ani ce este gândirea magică, şi i-a dat următoare definiţie, proces prin care atribuim proprietăţi mentale unor fenomene non-mentale, dând sens astfel unor fenomene naturale, sau ca asocieri pe care le facem între gândurile noastre şi anumite evenimente.
Hutson consideră că acest tip de gândire este un element de bază în lupta pentru supravieţuire şi că aceasta permite omului să dea sens lucrurilor de neînţeles, oferă control asupra lumii şi confort psihologic, creşte încrederea în forţele proprii.
În cartea sa, Hutson a identificat şapte manifestări ale gândirii magice:
1. Obiectele conţin esenţe.
Aproape orice persoană are un obiect preferat care are şi o anumită valoare pentru el/ea, nu neapărat materială, cât mai degrabă, o valoarea spirituală (de exemplu, un talisman norocos). Obiectele care au asociată o poveste înspăimântătoare (exemplu, o casă în care s-au petrecut evenimente sinistre) generează teamă şi repulsie, în timp ce obiectele care au aparţinut unor persoane dragi sau cele asociate cu poveşti frumoase atrag şi sunt văzute ca fiind plăcute.
2. Simbolurile au putere.
Unele lucruri sunt investite de noi puternic afectiv şi emoţional, astfel încât ele capătă putere în mintea noastră, deşi în realitate acestea sunt doar obiecte neînsufleţite. Un exemplu la îndemână poate fi acela când rupi fotografia cuiva care te-a dezamăgit, iar acest lucru te face să te simţi mai bine pentru că astfel l-ai pedepsit şi ai transmis un mesaj.
3. Acţiunile au consecinţe îndepărtate
Oamenii au tendinţa de face corelaţii între evenimente, chiar şi atunci când, între două evenimente care se petrec simultan, nu există nici o conexiune logică. Aceste lucru, explică autorul, se întâmplă pentru că mintea noastră funcţionează prin recunoaşterea de tipare, realizare de conexiuni şi oferirea de explicaţii.
De exemplu, dacă la un examen extrem de dificil, port talismanul meu norocos (o bijuterie, un articol de îmbrăcăminte, un pix/stilou), şi nu doar că trec examenul, dar iau şi o notă mare, atunci atribui respectivul succes nu mie şi timpului petrecut studiind, ori indulgenţei profesorului, ci faptului că am avut acel talisman cu mine.
4. Mintea nu are limite
Acest fel de a se manifesta al gândirii magice porneşte de la premisa că vizualizând un lucru în mintea noastră, contribuim la transformarea lui în realitate. Hutson explică acest lucru prin faptul că atunci când ne definim clar un obiectiv, este mult mai probabil să putem identifica oportunităţile prin care putem să îl atingem, iar optimismul asociat acestei credinţe ne face să proiectăm încredere în exterior, ceea ce ne ajută să ne îndeplinim scopul.
Uneori avem impresia că avem premoniţii în legătură cu anumite evenimente sau persoane. De exemplu, dacă ne vom gândi la o persoană dragă şi aceasta ne va suna, cel mai probabil că vom ţine minte exact acele momente, ignorându-le pe cele în care, la fel, ne-am gândit la o anumită persoană şi aceasta nu ne-a sunat.
De cele mai multe ori, ceea ce e trecut sub egida premoniţiei este, de fapt, intuiţie care se bazează pe informaţii şi cunoştinţe obţinute anterior. De exemplu, credem că avem o premoniţie legată de faptul că fiul/fiica noastră va lua examenul pentru care a studiat foarte mult, iar atunci când se întâmplă, ignorăm studiul intens şi preferăm să ne întărim credinţa că s-a întâmplat pentru că am gândit noi astfel.
5. Sufletul continuă să trăiască
Cei mai mulţi oameni consideră că sufletul este o altă entitate separată de creier (deşi cercetările din domeniul neuroştiinţelor arată că sufletul este generat în totalitate de creier), şi că acesta va continua să existe şi după ce creierul, respectiv individul, moare. Autorul consideră că această credinţă are rolul de a-l ajuta şi a-i reduce gradul de anxietate al persoanei în faţa propriei mortalităţi, ori să accepte mai uşor pierderea celor dragi şi apropiaţi.
6. Lumea este vie
Acest mod de a gândi se referă la atribuirea unor calităţi omeneşti lucrurilor, obiectelor, fenomenelor ce au loc în jurul nostru.
7. Totul se întâmplă cu un motiv
Credinţa în destin, într-o forţă supranaturală căreia îi atribuim tot ceea ce ni se întâmplă este cea mai des întâlnită şi susţine acest tip de gândire magică. Există atât aspecte pozitive, cât şi aspecte negative ale acestei credinţe. De exemplul, anumite evenimente negative pot fi privite ca o lecţie de viaţă din care fiecare poate învăţa, dezvolta noi abilităţi rezolutive sau pot motiva individul spre acţiuni pozitive. Sau evenimente negative care pot fi interpretate ca fiind rezultatul a ceea ce trebuia să se întâmple sau ceea ce anumite persoane meritau să primească pentru că, cândva în trecut, au făcut anumite fapte reprobabile.
Resursa bibliografică:
Hutson, M., (2012) – The 7 laws of Magical Thinking: How to Irrational Beliefs keep us happy, healthy and sane
Articol creat de: Ramona Antonie, Psiholog psihoterapeut
Programari: 0726 955 853